Descrierea picturii

Pe peretele nordic, aproape de iconostas, este scena Învierii realizată într-un mod original: Mântuitorul binecuvântând este înfăţişat încadrat de doi îngeri. Aici, pictorul pare să fi încercat redarea a două evenimente, Învierea şi Înălţarea, într-o singură scenă. În scenă mai este prezent şi Leviatanul, scena sugerând ridicarea noastră din robia păcatului şi înălţarea la cer prin Învierea lui Hristos. Tot pe peretele nordic mai găsim scena Răstignirii, rugăciunea din Ghetsimani şi, probabil, Coborârea de pe Cruce, şi, de asemenea, icoana Sfântului Gheorghe.
Pe peretele sudic întâlnim, în afară de tabloul votiv, ciclul Marilor Sărbători: Întâmpinarea Domnului, Botezul şi Schimbarea la Faţă, iar la intrarea în naos este înfăţişat Raiul. Scena Iadului este ilustrată chiar la intrarea în Biserică ca un avertisment pentru cei ce intră şi ies. Deasupra uşii de la intrare este înfăţişat Mântuitorul Iisus Prunc, nădejdea mântuirii noastre.
Trebuie să menţionăm faptul că sunt încă numeroase fresce în Biserică care aşteaptă să fie scoase la iveală. În altarul Bisericii, de exemplu, a fost scoasă la iveală doar o mică parte din pictură, de remarcat fiind icoanele celor doi Arhangheli Mihail şi Gavriil, cea a Arhanghelului Mihail fiind o realizare deosebită, ce a generat importante studii de specialitate.
Biserica a cunoscut o serie de transformări în sec. XVI, când trece pentru o vreme în folosinţa cultului reformat (calvin), perioadă în care pictura a fost acoperită cu straturi succesive de tencuială, din fericire fără a fi distrusă. Modificări s-au mai făcut şi în sec. XIX, când, probabil, a fost afectată o parte din pictură. Concluziile finale vor putea fi trase după ce întreaga frescă ce se păstrează va fi scoasă la iveală.
Descoperirea frescei care poate fi admirată i se datorează în mare parte pictorului restaurator Dan Căceu. Pictura care a mai rămas nedescoperită aşteaptă să se descopere ochilor noştri dornici de a vedea alte icoane ale remarcabilului pictor anonim de la Ribiţa.